Cum influienteaza ceea ce mancam dermatita atopica ? Desi multiple mecanisme incearca sa explice aparitia dermatitei atopice , avem inca factori diversi care influienteaza si diferentiaza evolutia afectiunii . In fata acestui fapt, este cumva de inteles dorinta pacientilor de a gasi un tratament cat mai “ natural” si de a incerca sa gaseasca o explicatie in ceva ce este la indemna lor- alimentatia . Totusi , ce sa alegem concret din multitudinea de informatii referitoare la acest subiect?
Dieta mamei in timpul sarcinii , a fost un subiect intens dezbatut. Vitamine , suplimente, ulei de peste sau probiotice, au fost studiate pe rand, cu rezultate inconstante. Totusi, daca putem inlocui dieta vestica , bogata in margarine , uleiuri vegetale si deci, in omega 6 – proinflamator, cu aport de peste bogat in omega 3 , macar in ultimele luni de sarcina, aceasta poate fi benefic , intrucat exista studii care au aratat un efect favorabil , cu descresterea riscului de eczema in primii 2 ani de viata .
Alaptarea la san si formulele de lapte ,au dat nastere de asemenea unor discutii aprinse, pentru ca in final, studiile sa conluzioneze ca alimentatia exclusiva la san poate avea un rol protectiv doar in familiile cu istoric de atopie . Restrictia dietara materna fara indicatii specifice, nu numai ca nu aduce beneficii in aparitia dermatitei atopice, dar expune si copilul unui risc suplimentar de malnutritie .
Daca ne referim la formulele de lapte, majoritatea pleaca de la laptele de vaca, Formulele hidrolizate contin proteine fragmentate, atat timp cat proteinele intregi pot duce la sensibilizare si sunt studii care arata rolul lor protectiv in alimentatia mixta, in primele 4-6 luni de viata. Studii extensive atentioneaza insa asupra necesitatii de a aprecia correct necesitatea acestor formule la pacientii cu risc inalt .
Alte formule de lapte se bazeaza pe amino-acizi ( formule elementale) , Cu destinatie medicala foarte clara, (alergii si intolerante alimentare severe, intolerante multiple la proteine -soia, lapte de vaca, boli inflamatorii intestinale , boli diareice intratabile, maldigestie , malabsorbtie, ) aceste formule nu sunt recomandate in dermatita atopica in absenta unei documentari f clare a alergiei la proteina laptelui de vaca .Formulele de soia, in locul laptelui de vaca , nu au beneficii reale dupa studiile Cochrane , in sensul preventiei alergiei alimentare sau dermatitei atopice la copii cu risc .
Factorii de risc din dieta se refera in general la dieta vestica, bogata in carbohidrati, grasimi saturate , carne rosie, dar saraca in fructe si legume , care poate creste riscul de dermatita atopica . De exemplu, consumul de fast-food de 3-4 ori pe saptamana a fost asociat cu cresterea riscului de eczema severa, in timp ca aportul de fructe proaspete , peste , vegetale , cereale, a scazut acest risc.
La copiii de 6-7 ani, consumul de lapte, fibre vegetale continute in fasole, mazare, linte, consumul de orez, deci o dieta echilibrata, a scazut riscul dermatitei atopice .
Evitarea glutenului este o alta tactica adoptata de unele mame , pentru a limita riscul dezvoltarii dermatitei atopice , insa dovezile favorabile lipsesc , poate doar efecte favorabile punctuale. Dietele restrictive trebuie privite cu prudenta , iar daca evictia este necesara, acest fapt se va realiza cu ajutorul medicului alergolog, altfel o dieta prelungita, saraca in principii nutritive , poate influienta negativ dezvoltarea fizica , dar si psihica a copiilor.
